Bruxism

Bruxismul ce afectează o mare parte din populaţie este o tulburare caracterizată prin scrâşnitul dinţilor, încleştarea maxilarelor (care conduce în timp la abraziunea suprafeţelor dentare şi la leziuni dentare permanente) şi durere cronică a articulaţiei temporo-mandibulare.

 

În majoritatea situaţiilor, doar în timpul unui control stomatologic aflaţi că suferiţi de bruxism, dar şi care sunt cauzele acestuia, simptomatologia şi mai ales ce urmări poate avea.

 

Există două feluri de bruxism: cel nocturn şi cel mai răspândit, caracterizat de scrâşnirea automată a dinţilor şi contracţii ritmice ale maxilarului şi cel diurn ce este o reacţie la diferiţi stimuli.

 

Semnele bruxismului sunt iniţial la nivelul dinţilor: primele lucruri evidente sunt apariţia fisurilor în smalţ şi modificarea formei, prin tocirea dinţilor laterali şi nivelarea dinţilor frontali, urmate apoi uşor de apariţia sensibilităţii dentare.

 

Ulterior, apar dureri în zona urechii din cauza problemelor căpătate la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare, dureri de cap şi mărirea volumului muşchiului maseter.

 

Drept cauze ale bruxismului, specialiştii indică numeroase procese ce cumulează mai multe afecţiuni, având ca bază stresul şi anxietatea, frustrările refulate, personalitatea agresivă, competitivă, hiperactivă, pe fondul unor tulburări de ocluzie.

 

Cum se tratează bruxismul?

Tratamentul constă în plasarea unei gutiere de bruxism ce reprezintă un mulaj al dinţilor pe una dintre arcade ce va funcţiona ca un spacer pentru a nu mai atinge şi toci suprafaţele ocluzale.

 

Dacă pacientul prezintă probleme ortodontice, înghesuiri sau spaţieri dentare, malpoziţii etc. sau probleme protetice, se va realiza mai întâi tratamentul acestora, ţinând cont de contactele viitoare corecte ale dinţilor atât în repaus cât şi în dinamica mandibulară.

Leave a Comment